EVENIMENTE
29 martie 2007 – Casa „Stefan Baciu”
Medalion literar-artistic
În ciuda unor evenimente mondene ce au cooptat intelectualitatea braşoveană, sau poate tocmai de aceea, discuţiile dintre cei câţiva participanţi la manifestarea organizată la Casa „Ştefan Baciu” au fost deosebit de animate şi interesante. Oameni de litere, medici, artişti, ingineri, etc., au exprimat opinii din tot atâtea puncte de vedere.
Primul „subiect” a fost Nicolae Cătănoiu. Braşovean prin naştere (10 noiembrie 1925) şi educaţie, devenit un adevărat globe-trotter, mai cunoscut ca Nicholas Catanoy, este asimilat Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj.
Felicitări pentru aducerea în memoria noastră a unui braşovean uitat merită doamnele Carmen Andrei şi Steluţa Suciu.
Afişul manifestării l-a prezentat în mod derutatnt ca „Nick Catany”, ceea ce poate sugera o idee asupra răspunsului la întrebarea „de ce este acest autor cvasi-necunoscut în Braşov?”, întrebare legitimă dacă avem în vedere că este:
- Redactor şef al revistei tetra-lingve Romanian Convergences (1984-1986);
- Membru al Uniunii Scriitorilor din Germania şi al Uniunii Scriitorilor din România;
- Membru al Asociaţiei Scriitorilor şi Publiciştilor Medici;
- Membru al societăţii Hesperus;
- Membru al Academiei de Ştiinte, Literatură şi Arte;
- Membru plin al Academiei Româno-Americane (Full Member of ARA, American Romanian Academy of Science and Arts USA)
- Membru Bund deutscher Schriftsteller;
- Membru al asociaţiei Balkanromanisten Verband
- Membru de onoare al mai multor grupări şi asociaţii literare
- Redactor afiliat la revistele Cronica şi Poezia.
- Are colaborări la peste 80 de reviste literare, cotidiene, radio şi televiziune. (România, Germania, Elvetia, USA, Canada).
(Am extras din articolul semnat Tudor Negoescu şi publicat în revista pe internet a Asociaţiei Germano-române AGERO)
Bianca Azurovschi a recitat din poziile lui Nicolae Cătănoiu.
Doamna Bunaciu Lucia a evocat amintirea acestuia, a atmosferei timpului, precum şi a unora dintre cunoştintele comune. „Pentru că nu am avut surori” - ne-a spus domnia sa - „ci numai frati, în afară de colegele mele, am avut foarte mulţi prietenii, prietenii lor şi colegii lor. Cu toţii eram la liceu. Dintre toti, Nicu Cătănoiu mi-a fost cel mai apropiat pentru că a fost un tânar extraordinar de sensbil, ceea ce era neobişnuit la vârsta aceea, mai ales la băieţi. Poate şi pentru că şi-a pierdut mama de tânăr şi asta la marcat pentru toată viaţa dar pentru că şi atunci scria şi iubea poezia. Cum şi mie mi-a plăcut foarte mult poezia am fost mai apropiat de el decât de toţi ceilalţi. A fost primul dintre noi arestat, primul care a făcut închisoare. A fost printre primii care a plecat din ţară, a rămas unde s-a dus, n-a mai venit înapoi şi s-a realizat şi ca medic şi ca poet şi ca prozator şi ca om de cultură.”
Un intermezzo binevenit l-au furnizat elevele Mirela Kiricescu şi Georgiana Tomescu, interpretând dublu concert pentru vioară de Bach. Chiar dacă interpretarea nu a fost perfectă, fapt explicabil dat fiind vârsta fragedă a violonistelor, strădania lor a fost bine primită şi răsplătită cu binemeritate încurajări şi – evident – aplauze.
Valentin Iuliano, artist plastic, a fost eroul celei de a doua părţi a medalionului. Pentru a-şi ilustra crezul său artistic, s-a folosit de două tablouri dintr-o suită pe care a intitulat-o „Hrana”. Nu este vorba doar de hrană ca aliment, ci de un concept mai larg, ce pleacă de la sursele primare şi se încheie cu „hrana spirituală”, ilustrată ca o speranţă printr-o poartă luminoasă, pictată în nuanţe de oranj pe un fond rece, albastru.
22-25 martie 2007 – Târgul internaţional de carte şi muzică „EXPO LIBRIS”
Eveniment prea cunoscut
pentru a mai avea nevoie de prezentare. Ne mulţumim doar să-l menţionăm.
Manifestarea a fost deschisă de către Virgil Oniţă, din
partea organizaţiei „Libris Cultural”, ca organizator. Au mai vorbit; George
Scripcaru, primar al Braşovului, Adrian Maxim, din partea Consiliului
Judeţean Braşov, Elena Helerea, prorector al Universităţii
Transilvania, Doru Munteanu, preşedinte al filialei Braşov a Uniunii
Scriitorilor.
O menţiune deosebită pentru participarea consistentă a marilor edituri din Bucureşti şi nu numai. Pe întreaga perioadă a târgului, multiplele lansări de cărti, CD-uri, mese rotunde pe diferite teme, seminarii, etc., au făcut ca manifestarea să fie una dinamică şi nu doar o expoziţie.
22 martie 2007 – Comemorare Ioan Victor Pica
S-a născut la echinocţiu,
în 22 marite 1933 şi a murit în 2 aprilie 2003. După o viata în care
a cunoscut închisorile comuniste dar şi tribuna parlamentului, a
lăsat un nume în lumea literaturii. Evenimentul a fost organizat de
familie (Pica Elisabeta, Pica Leonard-George şi Pica Anisia) şi a
avut loc la Galeria KronArt. Din păcate, tocmai prezenţa colegilor de
litere a fost abia simţită.
22 martie 2007, Muzeul de Artă
Ora 13: Venisaj Liviu Cihodaru – „Portretul”
Ora 14:
Vernisaj Valeria Petriu:
Icoane pe sticla
20 martie 2001, Galeria KronArt
Lansare de carte
De fapt au fost cărţi, mai exact două: „Culisele clipei”, de Ecaterina Pavel şi „Iridiologie clinică”, de dr. Vasile Alexandru Melnic.
Prima observaţie
notabilă este constatarea ca, în peisajul cultural al Braşovului,
Galeria KronArt devine din ce in ce mai mult un punct de interes autentic. De
data aceasta a fost chiar aglomeratie. E drept ca una dintre cauze a fost
faptul ca cele doua carti sunt de domenii foarte diferite, ceea ce a atras
audienta din doua categorii diferite de persoane. Fiecare dintre ele, insa, ar
fi reusit sa umple salile. Cea a doctorului Melnic datorita interesului
medical. Cealalta datorita calitatilor literare.Transcriem aici textul Feliciei
Popa, tiparit chiar in carte:
Prin „Culisele Clipei”, Ecaterina Pavel sparge cortina timpului.
Depotrivă lucidă şi rafinată, inocentă şi matură, autoarea comunică, alternativ, tonuri viguroase de hohot şi speranţă, rugă şi iertare, spaimă şi revoltă.
Scrisul, aparent confesiv, este deturnat în profunzimile realului, trecut prin baia de foc a verbului autoarei, care nu se dă dusă la periferia clipei.
Cartea va constitui un reper a scrisului românesc.
Elogiile n-au lipsit nici
din speech-uri. Au fost multe şi au venit din partea unor persoane cu
greutate în cultura braşoveană.
Au vorbit Gabriel Stan, Doru Munteanu, Virgil Borcan, Dan Mihăilescu,
Felicia Popa, Claudiu Coman şi alţii.
Recomandările către tânăra autoare, chiar dacă n-au fost – toate – foarte înţelepte, ele au fost făcute cu cele mai bune intenţii. Dat fiind talentul său, sperăm că va avea discernămâtul necesar să-şi urmeze vocaţia.
19 martie 2001, Galeria „Europe”
Vernisajul expoziţiei profesorilor de artă
Şi-a expus
lucrările: Jakab Abraham, Zoltan Albert, Viorica Ardeleanu, Simona Cadar,
Nicolae Daicu, Gabriela Marica, Mariana Mattis, Cornelia Mihai, Gabriela Radu,
Marcela Radulescu, Adrian Timar şi Nicolae Truţiu.
Se spune că artiştii, de cele mai multe ori în mod inconştient, reflectă prin lucrările lor starea societăţii în care trăiesc. Nu disperaţi, totul este trecător!
19 martie 2007, Casa Baiulescu
Lansare de carte
Se numeste „Cetatea da gând
– Scrieri din tinereţe” si apartine lui Valeriu Iordan Popescu. Contine
atat poezii, cat si proza. În loc de orice altă prezentare, reproducem
textul semnat de Ion Brad şi tipărit pe coperta a patra a
cărţii.
“Având în faţă şi citind manuscrisul cărţii „Cetatea de gând - Scrieri din tinereţe”, m-am convins încă o dată de ceea ce ştiam mai de mult; Valeriu Iordan Popescu este un poet adevărat, un liric meditativ, căruia-i stă bine când face incursiuni în istorie, ca şi în peisajul familiar al Braşovului.
Surpriza şi mai plăcută la această lectură au fost paginile de proză. Din tinereţe sau nu, scrise cu o mână sigură, de prozator stăpân pe mijloacele sale de expresie, marea varietate a temelor dezbătute, prin personajele lor vii, convingătoare, este dovada certă că talentul nativ, dublat de o cultură profundă, îi poate da măsura integrală indiferent de vârstă.
Să-i aşteptăm, aşadar, cu deplină încredere, alte şi alte cărţi separate, de poezie şi de proză ale colegului nostru din Braşov, vechiul şi renumitul centru de cultură românească.
Bucureşti, februarie 2007”
Au vorbit Victor Bibicioiu, consilier al Casei de Editură şi Impresaritat „EURO-ASIA”, compozitorul Virgil Mihăilescu, şi scriitorul Mircea Brenciu.
Trei eleve ale Şcolii de Artă din Braşov au interpretat două lieduri compuse de Virgil Mihăilescu pe versurile autorului.
Cu acelaşi prilej a fost lansat site-ul http://silkhighway.eu/, deschis în cadrul Fundaţiei EURO-ASIA, al carei scop este promovarea relaţiilor culturale de pe vechiul Drum al mătăsii, prin participari contemporane.
16 martie 2007, Galeria KronArt
De data aceasta a fost chiar
o serată. A început la ora 18. Participanţii au fost aproximativ
aceiaşi, ceea ce este foarte bine, fiindcă ne indică 
un o tendinţă de
intrare în tradiţie. Am zis aproximativ, pentru că am văzut şi
feţe noi, ceea ce este şi mai bine, semn că manifestările
desfăşurate aici stârnesc din ce în ce mai mult interes.
Motivaţia a fost aceeaşi:
festivalul „Primăvara poeţilor”. Cu versuri, proză sau
muzică, ne-au delectat Răzvan 
Ionescu, Adrian Micu, Ecaterina
Pavel, George Puşcariu, Dan Moruzi, Andrei Ralea, Dalma Kovacs, Duo Pojar
Nicolae & Mihai Târnovschi şi alţii.
O notă deosebită pentru Ecaterina Pavel, căreia i-am dedicat o pagină în rubrica „Literatură”, cât si pentru Răzvan Ionescu, ce a citit un fragment interesant dintr-o carte ce urmează să apară.
13 martie 2007, Galeria KronArt
I-am fi spus serată literar-muzicală, dacă nu s-ar fi desfăşurat în plină zi. Dar ce importanţă are denumirea? Important este că a fost o manifestare de bună calitate.
În atmosfera deja obişnuită a locului, s-a recitat poezie, s-a cântat, autorii au citit din creaţiile lor.
Cine? Ecaterina Pavel, George Puşcariu, Dan Moruzi, Mircea Brenciu, Emil Brumaru, Răzvan Ionescu şi alţii. Ordinea este întâmplătoare. Îi recunoaşteţi?
|
|
|
|
|
|
|
|
Au cantat:
Dalma Kovacs
Pojar Nicolae şi Mihai Tarnovschi
Martie 2007, Galeria „Europe”
Expune Mihai Chiseliţă
Deşi este absolvent al
Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, bunele
influenţe ale şcolii clasice ruse dobândite în tinereţe se fac
încă simţite. 
Născut în Bucovina de nord în
1964, a fost şcolit mai întâi la Colegiul Republican de Arte Plastice
„Alexandru Plămădeală” din Chişinău. A avut numeroase
expoziţii personale şi de grup, iar în prezent lucrează mai mult
în Portugalia. Pictura lui vorbeşte însă singură, ea fiind
singura care îl reprezintă cu adevărat.
7 martie 2007-03-08, Muzeul de artă
Sala mare – Vernisajul expoziţiei de sculptură Kovács Géza
Începând de astăzi
găzduim la Muzeul de Artă Braşov expoziţia unui artist în a
cărui artă se întrezăreşte o adevărată provocare.
Domnul Kovács Géza ne obligă să regândim modul în care ne raportam,
în mod obişnuit, la opera de artă. Provocarea rezidă chiar în
materialul din care plăsmuieşte multe din creaţiile sale.
Fierul, un metal atât de puţin nobil, pe care nu-l asociem îndeobşte
cu creaţia artistică. Sculpturile sunt asamblate din obiecte scoase
din uz, abandonate la fier vechi, recuperate şi refolosite ulterior. Sunt
obiecte depreciate, decăzute. Însă, intrate pe mâna artistului,
suferă o transfigurare calitativă. Banalul se transformă în excepţional,
metalul este înnobilat. Lucrările expuse demonstrează că arta nu
este condiţionată de preţiozitatea materialului. Orice material,
oricât de banal, poate fi însufleţit de artist. Aproape din orice material
se poate plăsmui o operă de artă. Chiar dacă instrumentarul
rustic, cu o notă arhaică, la care face apel artistul rămâne
recognoscibil, atenţia ne este atrasă imediat de întreg, de un sens,
de o semnificaţie superioară căutată în fiecare
compoziţie.
Domnul Kovács Géza,
după cum mărturisea, a ajuns într-un mod fortuit la această
formulă artistică, silit de dificultăţi care nu sunt
străine artiştilor de la noi. Spre meritul său a reuşit
să convertească adversităţile într-o creaţie
valoroasă. Chiar dacă la noi demersul său artistic rămâne
excepţional, prin alte părţi, şi mă gândesc mai ales
la Occident, se bucură de un real succes.
La fel de sugestiv sunt
exploatate şi posibilităţile proprii altui material. Când
recurge la bronz capacitatea gestului creator de a semnifica rămâne la fel
de viguroasă. Bronzurile sale sunt închegate structural într-un mod mai
unitar, dictat de specificul materialului, dovedind o stăpânire
desăvârşită a potenţialului său plastic.
Sinteza plastică realizată de domnul Kovács Géza se sustrage încadrării fără echivoc în categorii predefinite, cum sunt abstracţionismul sau figurativul. Deşi predominantă este tendinţa spre abstractizare, referinţa la realitate nu dispare cu totul, iar figurativul rămâne numai sugerat. Constant este doar refuzul închiderii într-o formulă artistică predeterminată, într-un anumit stil.
Fiecare lucrare este o sugestie conceptuală şi totodată o enigmă, pe care oricât o aprofundăm, reuşeşte întotdeauna să eludeze descifrarea sa fără rest. Deşi intuim sensul, deşi întrezărim semnificaţia fiecărui obiect, ceva rămâne de fiecare dată indescifrabil, misterios. Mesajul încorporat în fiecare nu este unul nemijlocit, ci unul care ne invită să căutăm cheia interpretării sale. Este de altfel propriu operei de artă veritabile să nu ofere răspunsuri de-a gata. Rolul său este de a stimula, de a incita, de a ne obliga la reflecţie pe fiecare în parte.
Radu Popica
Muzeograf
Sala mică – Vernisajul expoziţei Tudor Meiloiu & Nicolae Ionescu
Pictura domnului Tudor
Meiloiu dovedeşte remarcabile calităţi decorative. Dar decorativul
nu este rezultatul unei atitudini estetizante de natură programatică.
Nu este căutat înadins. Este doar un efect secundar. Altceva
primează. Aspiraţia spre surprinderea calităţii
transcedentale a naturii, a simbolisticii sale ubicue. Natura este subiectul
central al creaţiei sale. 0 natură spirituală,
eflorescentă, suprarealistă, în 
care predomină motivele
vegetate şi care exprimă o puternică tonalitate muzicală.
Pictura sa este o întoarcere spre un stadiu primordial al lumii, spre puritatea
originilor. Este locul de refugiu al artistului. 0 cale de evadare din
imediatul cotidian.
Spaţiul plastic luminos degajă o atmosferă calmă şi senină, lipsită de contradicţii şi frământări. Cromatica rafinată se subsumează unui desen ferm şi expresiv. Volute, arabescuri, o caligrafie flamboiantă cuprinde spaţiul plastic aproape în totalitate. Se naşte o întreagă lume populată de minunate forme fantastice. Lucrările expuse indică o creaţie de complexitate deosebită şi un artist original, aflat la apogeul maturităţii sale creatoare.
Radu Popica
Muzeograf
Nicolae Ionescu, bucureştean ca
şi Tudor Mieloiu, a prezentat lucrări de grafică. Spre deosebire
de prietenul sau, el se autodeclară un îndrăgostit de 
natură, ceea ce se vede
limpede nu numai din subiectele alese, dar şi din modul de tratare. Vegetaţie,
pietre, orice îşi găsesc reprezentarea nu atât prin formă, cât
prin textură şi culoare, dovedind o pătrundere intimă în
interiorul obiectului şi nu doar o reprezentare a aspectului său
exterior.
1 martie 2007 – Casa Baiulescu
Elena Susanu n.Cimpoi lansează albumul său de pictură
Au vorbit Gabriela Daraban,
George Năstasoiu, Al. Lemeny şi, bineînţeles, autoarea.
27 februarie 2007 Recital instrumental
Corina
Spătaru – vioară
Olga Babadjan – pian
In program lucrări de J.S. Bach, L. Van Beethoven, J. Brahms, C. Franck
Sala mare a Muzeului de Artă
Imagini de la repetiţie
21 februarie – 4 martie, Muzeul de Artă
Sala mare - Expoziţie foto, Mihai Moiceanu
Cu o activitate prestigioasa şi
exclusivă în domeniul fotografiei, Mihai Moiceanu simte nevoia
exprimării de sine într-o nouă expoziţie personală, care
repertoriază într-un nou ciclu obsesiile stilistice, tematice şi
tehnice care-l definesc pe acest artist-fotograf în efortul său creativ.
Peregrinările sale prin lume sunt fructificate în imagini deosebit de
spectaculoase, viziuni ale unui spirit meditativ, apt să-şi justifice
printr-o adâncă
reflecţie fiecare pată de culoare, ca şi coerenţa
ansamblului. Fotograful îşi selecţionează elementele prin
decuparea din contextul dat, efectul acestei eliberări din context fiind o
perpetuă stare de glisare între real şi imaginar şi o
transpunere într-o nouă sintaxă plastică. De data aceasta avem în
faţă traseul montan al Alpilor, reprodus cu o intensitate coloristică
ce transformă peisajul într-o natură fantastică, rece, pură,
şi care dă fiori privitorului prin perfecţiunea sa.
Veronica Bodea Tatulea
Sala mică: Expoziţie de artă plastică, Cristache Gheorghiu
Cristache Gheorghiu este un
pictor care lucrează cu nedisimulată plăcere la tablourile sale.
Păstrând respect datelor realităţii percepute, cultivă un
figurativ decantat, din care transpare necesitatea unei sincere şi tandre
confesiuni.
Refuzând pura spontaneitate şi
stăpânit de mirajul evaziunii către inefabilul unor
realităţi posibile, rezultate din filtrarea faptelor 
trăite şi
proiectate într-un univers cosmic, creează interesante simfonii cromatice.
Materia cromatică vitalistă, probabil potrivită temperamentului său, este disciplinată într-o oarecare măsură spre semne structurate, care deseori izbucnesc în energii cromatice intense, electrizate. Temându-se de monotonie, organizează imaginea în formaţiuni de fâşii cromatice, care asamblează ferm fragmentele tensionate, în compoziţii aflate la hotarul dintre ordine şi haos...
Veronica Bodea Tatulea
Aniversare
S-au împlinit 130 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu. S-a întâmplat la 5 ianuarie 1877. Ne cerem scuze pentru întârziere. Cel care ne-a amintit este George Puşcariu, care a publicat în Gazeta de Transilvania un articol pe această temă. Cu permisiunea autorului, îl reproducem la rubrica noastră de literatură. Este accesibil şi printr-un clic chiar aici.
Februarie 3
Casa Baiulescu, Lansare de carte
Daniel Drăgan, Apel la memorie, Editura Arania
A prezentat Ion Topolog Popescu.
Au vorbit Mona Mamulea, Mircea Brenciu şi Aurel Ion Brumaru. Autorul a citit două capitole din propria-i carte.
„Scriitorul care în 1966 înfiinţa la Braşov celebra revistă ASTRA se destăinuie acum, şi o face fără rezerve, onest şi lucid. Daniel Drăgan vorbeşte despre regimul totalitar din interiorul acestuia. Ce loc a ocupat în ierarhiile puterii şi cine erau cei care o serveau? Până unde a fost dispus să meargă? Care au fost raporturile sale cu fosta Securitate? Cine pe cine a manipulat şi în numele a ce? Faţă în faţă cu propria sa conştiinţă, scriitorul Daniel Drăgan se expune pe el, cel de atunci, cu sinceritate, cu demnitate şi cu talent narativ.”
Mona Mamulea
Aniversare
250 de ani de la prima gramatica
romaneasca
O datorăm lui Dimitrie Eustatievici Braşoveanul, ce a trăit între 1730 şi 1796.
Interesante şi instructive detalii ne dă pr.prof.dr. Vasile Oltean.
Le găsiţi în rubrica noastră de literatură, sau prin clic aici.
Ianuarie 26
Lansare de carte
De fapt au fost două
lansări:
Dacia – Grădina Maicii Domnului de Liviu Pandele;
In Slujba Neamului Românesc - Portrete Artriste de Gheorghe Păşescu, Petru Istrate şi Liviu Pandele
Au vorbit acad. Alexandru Surdu, prof.univ. Saon Stelian, autorii şi alţii.
Ianuarie 17, 2007
Muzeul de Artă – Salonul judeţean de artă contemporană, 2007
Ne aflăm în faţa
unei performanţe cultural-artistice de o importanţă majoră.
Muzeul de Artă Braşov şi Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Braşov, cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov, oferă acest „Salon Judeţean” publicului iubitor de ARTĂ.
Ianuarie 2007, prin aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, are şi o semnificaţie istorică deosebită. Cu expoziţia de faţă şi tipărirea catalogului (71 de artişti) ce reprezintă inventarierea vizuală a momentului, marcăm acest eveniment.
Artiştii traduc şi imită lumea, dar creează prin multitudinea ideilor, tehnicilor de abordare şi gradul înalt de profesionalism.
Etalarea creaţiei artistice actuale este „cartea noastră de vizită” cu care dorim să acţionăm în decursul anilor.
Bartha Árpád
Directorul Muzeului de Arta Braşov.
Oferind certitudinea unui spaţiu expoziţional elegant, situat în centrul spiritual al oraşului, Muzeul de Artă Braşov a devenit parcă de la sine înţeles locul de desfăşurare pentru anualele de artă plastică ale filialei locale U.A.P. Mulţumiţi de generoasa ofertă a acestei instituţii, artişti din diferite generaţii, care constituie confreria plasticienilor braşoveni, vin să-şi prezinte în faţa publicului lucrări din producţia lor recentă, opere menite să ilustreze secvenţe din preocupările de durată ale fiecăruia.
Alături de seniorii
artei braşovene expun, ca de fiecare dată, mulţi artişti
din generaţia tânără, care nu se feresc în general de
perpetuarea unor certitudini, nu renegă anumite dimensiuni ale
tradiţiei şi uneori nici unele dintre funcţiile
convenţionale ale artei-cum ar fi aceea de a plăcea. Asumându-şi
din start o libertate de exprimare prin lărgirea la maximum a mijloacelor
de expresie puse în operă, artiştii braşoveni beneficiază
şi de o unitate de viziune, lucrările lor definind un spaţiu
cultural foarte limpede, marcat de spiritul locului şi în acelaşi
timp de o dimensiune autobiografică. Aceasta nu exclude evidenta
diversitate stilistică, artiştii găsind resursele ce le permit
să păşească dincolo de convenienţe, cu un adaos de
originalitate ce-i fereşte de imitarea contemporanilor precum şi de
epuizarea propriilor capacităţi de autoînnoire.
Expoziţia reuşeşte să evidenţieze un caracter unitar care nu presupune uniformitate, lucrările atingând atât problematica figurativului, nevoia de imagine recognoscibilă, ducând până la implantarea imaginii fotografice în opera grafică sau picturală, cât şi pe aceea a abstracţiei. Dincolo de polaritatea tematică s-a putut sesiza de-a lungul anilor o unitate deocamdată greu de definit, descifrabilă atât în gama largă a procedeelor, în special a alfabetului de semne plastice care se vădesc a fi de o mare modernitate, cât şi la nivel tematic. La fiecare autor, ciclurile de lucrări au apărut în înlănţuirea lor firească, reconstituind o lume unde existentul şi imaginarul se întrepătrund şi uneori se identifică. Orice demers analitic comparativ, subliniind deosebirile, va sfârşi prin a accepta ideea de complementaritate, arta neputând ignora raporturile individului cu sinele şi cu Universul, şi deşi atitudinea artistului faţă de lume diferă de la o epocă la alta, reflectând schimbările unor concepţii filosofice, artiştii reacţionează mereu în acelaşi fel, sub incidenţa binomului subiectiv-obiectiv.
O expoziţie de grup evidenţiază adevărul că artistul autentic este de fapt creatorul unei singure „opere”, unitară în detaliile şi în ansamblul ei, opera care se constituie în cele din urmă într-o unică şi convingătoare formă expresivă. Deşi orice formă expresivă autentică îşi are partea ei de joc, aparent liberă de orice constrângere şi perfect gratuită, parte care conferă formei valenţe artistice şi o libertate care nu este însă deloc liberă, căci ea este nevoită să evolueze între nişte cadre extrem de rigide care constituie coerenţa internă a obiectului artistic.
Expoziţia trimite în
zone artistice multiple dar, cum am mai afirmat, este sugestivă şi
evident coerentă, reuşind să se constituie într-o unitate
expresivă de sine stătătoare şi prin aceasta eficientă
sub raport estetic. Ca şi ediţiile precedente, şi cea din 2007
este o mărturie a calităţii eşantionului matur al plasticii
braşovene, o expoziţie în care mai junii confraţi îşi
manifestă înţelepciunea de a învăţa continuu, fiecare
artist utilizându-şi capacităţile într-un limbaj plastic
exprimat cu mult curaj şi fără inhibiţii.
Sub deviza „să cauţi la nesfârşit într-un cosmos inepuizabil”, această expoziţie conţine lucrări săvârşite cu sensibilitate şi eleganţă, definind o viziune de ansamblu pe gustul întregului spectru de vizitatori posibili, provocându-i la un dialog cu arta într-un ton sărbătoresc, ce transformă cel mai anodin motiv într-un fapt intens plastic.
Veronica BODEA TATULEA
MUZEUL DE ARTĂ BRAŞOV
Ianuarie 2007
Muzeul de Artă Braşov
găzduieşte pentru al patrulea an consecutiv „Salonul 
Anual”. Participanţii
sunt:
- artişti plastici care s-au impus prin creaţia lor de-a lungul anilor în peisajul cultural românesc în general şi braşovean în special;
- tineri plasticieni talentaţi care se află pe drumul consacrării;
- artişti plastici asociaţi (din alte filiale) legaţi afectiv de oraşul nostru.
Numărul mare de lucrări de artă poartă marca inconfundabilă a profesionalismului. Faptul că numărul participanţilor a crescut vertiginos în ultimul timp atenţionează că în viaţa culturală a municipiului Braşov se întâmplă un reviriment. O expoziţie cum este acest Salon permite comparaţii şi autoevaluări stimulatoare în planul creaţiei, iar în unele cazuri poate provoca schimbări de atitudine, poate reda curajul, motivaţia şi încrederea. Confruntarea care are loc în ultimul timp în plan estetic este benefică atât pentru artiştii care expun cât şi pentru publicul care contemplă lucrările expuse.
Actualul Salon se impune prin ţinută, diversitate şi calitate. Sper să rămână în memoria cetăţii mulţi ani de acum încolo.
Nicolae Daicu
Preşedinte Filiala din Braşov a UAPR
Ianuarie 15, 2007
Centrul Cultural „Reduta”
După o lungă
perioadă în care aproape că uitasem – în ciuda renovării
remarcabile – că Centrul Cultural „Reduta” poate avea şi unele
activităţi, iată că revirimentul se produce şi braşovenii
sunt din nou atraşi către acest vechi punct de interes intelectual.
Ce-i drept, nu printr-o activitate proprie, ci prin una de împrumut, dar tot e
ceva. Este vorba despre o expoziţie itinerantă a figurilor din ceară.
Organizatorii expoziţiei sunt doi tineri, unul din Timişoara şi
altul din Chişinău. De la ei am aflat şi câteva detalii. În
primul rând că sursa lucrărilor este o echipă de peste 300 de
sculptori, istorici, fotografi, implantatori de păr, informaticieni,
machiori şi mulţi alţii de la o secţie a Muzeului Ermitaj
din Sankt Petersburg. Expoziţia şi-a propus să atragă toate
categoriile sociale şi are figuri din mai toate domeniile: sport, politică,
religie, etc.
|
În ceea ce priveşte Centrul Cultural „Reduta”, iată ce ne-a spus directorul interimar al acestei instituţii, prof. Ion Topolog-Popescu, recent numit în această funcţie. „Intenţionăm să accesăm câteva fonduri europene în special în două proiecte. Este vorba despre un festival al minorităţilor atât din ţara noastră cât şi din ţările vecine. De asemenea avem în lucru şi un alt proiect intitulat „Festivalul şanselor tale” pe care dorim să-l dezvoltăm în colaborare cu universităţile populare din Germania. Formaţiile de dans sportiv – copii, adolescenţi şi chiar adulţi – vor intra şi ele în câteva concursuri cu participare naţională şi internaţională. Formaţiile noastre corale şi de dansuri populare vor avea turnee în străinătate, iar prin schimb, formaţii străine ne vor vizita şi ele, în special cele din ţările unde merg şi formaţiile noastre. Până în iulie sperăm să dăm în folosinţă o sală expoziţională. Se va numi „Arcadia” este la subsol, un spaţiu mare şi foarte adecvat pentru tot felul de expoziţii. Va fi dotată modern, printre altele şi cu laboratoare foto.”
Ianuarie 2007
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu”
Unul dintre cele mai elegante albume editate în Braşov a fost realizat recent de către Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” şi cuprinde lucrări de pictură şi grafică aflate în pinacoteca sa. Printre artiştii reprezentaţi remarcăm: Albert Sandor, Horia Mircea Asciu, Maria Badea Taflan, Ştefan Balint, Zina Blănuţă, Veronica Bodea Tatulea, Friedrich Bőmches, Iacob Brujan, Simona Cadar, Cristache Gheorghiu, Alexandrina Gheţie, Virgiliu Ionaşcu, Lukász Irén, Eftimie Modâlcă, Ştefan Mironescu, Sever Pădureanu, Helfried Weiss şi alţii.
Clic aici pentru evenimentele din august-decembrie 2006
Clic aici pentru evenimente mai vechi